PREȘEDINTELE CONSILIULUI FISCAL, DESPRE MĂSURILE LUATE DE GUVERNUL BOLOJAN

Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a spus, joi, 31 iulie, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități, că abia anul viitor va fi definită amploarea corecției deficitului bugetar și că scumpirile vor afecta mai ales cetățenii cu venituri foarte modeste.

Principalele măsuri fiscale ce vor fi aplicate începând de vineri, 1 august, sunt majorarea TVA și a accizelor, precum și extinderea bazei de plătitori pentru contribuția la sănătate. Pentru pensionari se va introduce și obligația de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate de 10% veniturile din pensii pentru suma ce depășește suma lunară de 3.000 de lei aferentă fiecărui drept de pensie.

De asemenea, Guvernul va încerca să identifice fonduri suplimentare la rectificarea bugetară de luna viitoare pentru a continua cât mai multe proiecte de investiții locale prin programul Anghel Saligny.

Deficitul fiscal al României ar putea ajunge la 7,8% din PIB în 2025 și 6,1 în 2026 dacă vor fi implementate integral toate cele trei pachete de măsuri anunțate de premierul Ilie Bolojan, cel puțin așa evidențiază ultimul raport al Agenției de rating Moody's, care avertiza recent că orice deviere la planul asumat ar putea duce la o scădere a ratingului de țară.

„Orice om lucid realiza că lucrurile nu mai puteau să continue așa cum s-a întâmplat în ultimii ani, cu un deficit care în 2024 a depășit 9% din PIB. V-aș mai da, dumneavoastră și ascultătorilor, un indiciu care este mai mult decât grăitor: în 5 mai s-a constituit o celulă de criză formată din conducerea Băncii Naționale a României și conducerea Ministerului de Finanțe care să permită bugetul României, statului român, să securizeze și să asigurăre plata salariilor și a pensiilor.

A fost un eveniment, nu este cunoscut de foarte multă lume, nu a fost mediatizat, dar care exprimă foarte bine situația bugetului public al României. Nu este ușor să explici cetățenilor relația foarte tensionată cu finanțatorii externi, care nu pornește de la capricii ale celor care finanțează deficitul bugetar, refinanțează datoria publică, ci pur și simplu situația foarte ingrată a României în privința deficitului bugetar.

Noi nu avem o datorie publică încă copleșitoare, este mult sub media datoriei publice în Uniunea Europeană, însă deficitul este fără egal și când spun fără egal, nu mă refer la peisajul economic al Uniunii Europene, este foarte mare în raport cu ce observăm în economia globală.

Avem dificultăți foarte mari în a asigura finanțarea acestui deficit bugetar și atunci când unii membrii ai Guvernului arătă cu degetul la Comisia Europeană, că sunt negocieri foarte dificile cu cei de la Bruxelles, eu zic că nu este suficient și nici nu este cazul să fie blamată Comisia Europeană, pentru că starea finanțelor publice, starea bugetului public din România, își are originea în erori mari în politica macroeconomică și acum nu avem ce să facem.

Există o logică a politicului care uneori poate să o ia, să deraieze foarte mult de la ceea ce indică raționalitate. Am avut rundele de alegeri și au fost erori în politica economică, sunt oameni care nu au înțeles cât de important este să se asigure cât de cât echilibrul în finanțele publice. S-a dat în stânga și în dreapta și ceea ce ai dat acum este foarte greu să iei și această realitate este evidențiată de istoria economică a lumii.

Trebuie să ai tăria, fiind la guvernare, să aperi bugetul public, să spui: nu putem să dăm mai mult, nu putem să oferim oamenilor mai mult decât... Chiar dacă ne dăm seama că adesea este nevoie să dai mai mult cetățenilor, dar nu avem de unde”, a spus președintele Consiliului Fiscal, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități.

„Balanța externă a România este puternic dezechilibrată”

Totodată, președintele Consiliului Fiscal a spus că dincolo de faptul că deficitul bugetar al României este foarte mare, balanța externă a țării este puternic dezechilibrată, adică deficitul de cont curent - o balanță a intrărilor și ieșirilor de fonduri.

„Noi ne finanțăm masiv de pe piața externă și dacă avem sincope în această finanțare, lucrurile pot să devină și mai grave. Așa cum am avut, sigur, analogia nu este poate cea mai bună, dar este la îndemână - 2009-2010, când piețele internaționale au înghețat, nu numai pentru România, ci ironia situației de atunci este că nu aveam o datorie publică foarte mare, era în jur de 12-13% din PIB, în timp ce acum s-a apropiat de 60% din PIB.

M-ați întrebat de ce cei care au guvernat au făcut cum au făcut. Este vorba și despre logica politicului pe care am evocat-o, este vorba și despre incompetență. Și acesta este un adevăr. Și nu au înțeles ce înseamnă constrângerea externă, faptul că acești bani care ne vin de afară, nu reprezintă un flux în perpetuitate. Deci așa ceva nu există. Nici apartența la Uniunea Europeană nu te poate ocroti suficient.

Este drept, fiind stat membru al Uniunii Europeane, România nu are cum să dea faliment și nu va da faliment, dar suferințele sunt foarte, foarte mari când ajungi la o limită, atunci când finanțarea nu poate să fie obținută fără niște condiționalități foarte, foarte stricte, așa cum s-a întâmplat și în 2009-2010, vă aduceți aminte.

A operat o troică Fondul Monetar, Banca Mondială, Uniunea Europeană și a fost foarte greu pentru cetățenii români. Există în vorba populară, cum să spunem, unde nu e capul, e vai de picioare. Capul, nu al cetățenilor, nu mă refer la cetățeni, capul celor care au condus România în anii din urmă”, a mai spus Daniel Dăianu.

„Este un mare semn de întrebare ce se va întâmpla cu dorita diminuare a unor cheltuieli publice”

În plus, președintele Consiliului Fiscal a spus că primul pachet de măsuri poate să îndrepte deficitul, să îndrepte către 8% din produsul intern brut, dar este un mare semn de întrebare ce se va întâmpla cu dorita diminuare a unor cheltuieli publice.

El a adăugat că execuția bugetară din acest an nu este îmbucurătoare, dar dacă nu s-ar lua măsurile anunțate, deficitul bugetar ar putea să fie aproape de cel de anul trecut, adică tot de aproximativ 9% din PIB.

„În acest an este și foarte dificil să se realizeze o corecție semnificativă a deficitului bugetar de la nouă către opt și întrucât operează aceste măsuri numai pentru cinci luni. Anul viitor este, să spunem, anul care, este cel care va defini amploarea corecției deficitului bugetar și este posibil, așa cum ați anunțat în debutul dialogului nostru, ca să ne ducem cu deficitul către 6% din produsul intern brut.

Adică la finele lui 2026 să ajungem la acel nivel, după care efortul de corecție va continua, însă sperăm că sub auspicii mai favorabile.

Important este ca România să nu fie retrogradată, în privința riscului suveran. Să avem stabilitate, totuși, politică. Nu întâmplător, în pofida, să spunem, gâlcevii între... Totuși, coaliția caută să rămână. România este judecată nu numai prin prisma unor indicatori economici. Este judecată și situația politică a țării, fiindcă întotdeauna când există dezordine politică, tensiuni foarte mari, mersul economiei este afectat”, a adăugat el.

„Scumpirile afectează mai ales cetățenii cu venituri foarte modeste, mici”

Președintele Consiliului Fiscal a mai spus că scumpirile ce se vor aplica începând de vineri, 1 august, vor fi evidente, iar cei mai afectați vor fi cetățenii cu venituri foarte modeste, mici.

„Suntem într-o situație, într-adevăr, aproape fără ieșire. Nu puteau fi evitate măsuri dureroase. În anii următori nu știu ce se va întâmpla. Eu sunt adept al impozitării progresive, care mi se pare mult mai corectă, din punct de vedere social, politic, etic și chiar ar aduce venituri la bugetul public. Însă reclamă ca în societatea românească să domine mai puțin ideologia, ipocrizia, cinismul, solidaritatea înțeleasă foarte strâmb.

Deci va trebui să corectăm multe în societatea românească, așa cum și reforma statului vedem toți cât de dificilă e, pentru ea nu se face prin intermediul unor decrete și hotărâri în Guvern. Ai nevoie și de legi, de acte normative care să facă posibilă o reformă a statului, astfel încât să nu fie dezavuat ceea ce numim statul de drept”, a mai spus Daniel Dăianu.

Consiliul Fiscal este un organism guvernamental din România creat în vara anului 2010, care are rolul de a consilia autoritățile în vederea asigurării unui buget sănătos.