Actualitate· 7 min citire

INTERVIU | Medicul Liliana Gheoghe (Institutul Fundeni): Hepatita nu este o sentină, hepatita este o infecție virală ca oricare alta, care poate fi tratată și poate fi vindecată

INTERVIU | Medicul Liliana Gheoghe (Institutul Fundeni): Hepatita nu este o sentină, hepatita este o infecţie virală ca oricare alta, care poate fi tratată şi poate fi vindecată

INTERVIU | Medicul Liliana Gheoghe (Institutul Fundeni): Hepatita nu este o sentină, hepatita este o infecţie virală ca oricare alta, care poate fi tratată şi poate fi vindecată

Realitatea de Craiova
Scris de Realitatea de Craiova Publicat: 21 ian. 2022, 08:49

Importanța testării pentru depistarea hepatitelor virale B și C

Medicul Liliana Gheorghe, din cadrul Centrului de Gastroenterologie și Hepatologie Fundeni, a vorbit într-un interviu despre importanța testării pentru depistarea hepatitelor virale B și C, dar și despre cum au fost afectați bolnavii de boli cronice de pandemia COVID.

Ea a fost prezentă, în județul Olt, pentru lansarea proiectului LIVE(RO)2 SUD – Program regional de prevenire, screening și diagnostic al pacienților cu boli cronice secundare infecțiilor virale cu virusuri hepatice B/D și C, finanțat cu fonduri europene.

Cum a început proiectul?

Dacă e să vă răspund la cum a început, a început de la faptul că în România autoritățile au înțeles că avem o mare problemă cu hepatitele virale și cu bolile care le urmează. Și lucrul acesta l-a înțeles și Comunitatea Europeană și și l-a asumat de multă vreme, România având cea mai mare prevalență a hepatitelor virale din Europa și exportând forme virale de hepatită în toate țările în care au emigrat români. De aceea a crescut prevalența în Italia, în Spania, în Franța, în Marea Britanie.

Recunoscând toate acestea, autoritățile noastre și cele europene au acceptat să finanțeze acest proiect european, foarte generos finanțat, care acoperă practic două treimi din România. Sunt patru zone de dezvoltare și 24 de județe. Sunt două proiecte gemene, LIVE (RO) 2 SUD, pe care îl coordonăm noi, Centrul de Gastroenterologie de la Fundeni, și LIVE (RO) EST, care  acoperă Moldova și Dobrogea și care, practic, este condus de colegii noștri gastroenterologi de la Universitatea din Iași.

Proiectul a mai fost lansat în județele Dolj și Argeș. Aveți un feedback de acolo? Cum se desfășoară lucrurile?

Proiectul ar fi trebuit să înceapă în august 2021, dar știți că foarte multe programe strategice în sănătate, în România, au fost puse „on hold” din cauza pandemiei COVID. Așa că am început cu 11 luni mai târziu, în august 2021, și cu toate acestea, în cinci luni, în doar două județe dintre cele 12, Dolj și Argeș. Ne-am propus să introducem rând pe rând aceste județe pentru că nu avem capacitatea umană să le coordonăm deodată. Dar în cele două județe în care am debutat, Dolj și Argeș, în numai cinci luni, am reușit să testăm aproximativ 30.000 de subiecți din numărul total pe care l-am agreat cu Comunitatea Europeană de 120.000. Deci, stăm bine! Am depistat 650 de subiecți pozitivi, infectați cu virus B sau C, și i-am adus către centrele de la Craiova sau de la București, Institutul Fundeni sau Spitalul Județean, pentru a fi văzuți de medici specialiști, pentru a li se face un diagnostic corect și a se decide asupra tratamentului.

Am înțeles că pot veni să se testeze și alte persoane decât cele care sunt pe lista medicilor de familie. Există o reticență a oamenilor de rând de a intrat în contact cu medicii și de a se testa pentru hepatită?

Trebuie să recunoaștem că există o reticență a oamenilor de a accede la servicii medicale pentru boli cauzate de infecții. Cel puțin în comunitățile rurale, la persoanele în vârstă, la persoanele cu un nivel de educație redus, a fi infectat cu un virus hepatitic sau a avea o boală hepatică înseamnă fie că ești alcoolic, ceea ce nu este valabil în cazul acesta, fie o stigmă - cum te-ai putut căptuși cu o infecție virală? De aceea, foarte mulți dintre ei refuză să meargă la doctor, trebuie convinși, trebuie motivați, trebuie ridicată acestă anatemă, această stigmă, prin educație. Iar proiectul își propune, în afară de screeningul efectiv, să ducă în aceste comunități rurale, defavorizate sau de etnie romă, cu oameni neasigurați, acest mesaj că hepatita nu este o sentină, hepatita este o infecție virală ca oricare alta, care poate fi tratată și poate fi vindecată.

Care este traseul pacientului testat pozitiv, în cadrul acestui proiect?

Orice pacient detectat pozitiv are, în secunda imediat următoare, o discuție, o intervenție a medicului lui de suflet, medicul de familie, cu care are o relație bine definită, care îl consiliază și îi spune exact ce vă spuneam eu: că nu este o stigmă, că nu trebuie să-i fie rușine de vecin, de familie, că poate fi tratat, că poate fi vindecat, totul este să continue să plece pe traseul pe care medicul de familie i-l indică. Acest traseu înseamnă că – pentru că sunt persoane cu venituri minime, fără posibilități de deplasare – acești subiecți, la ora și la data fixată, sunt preluați de partenerul nostru ARAS – Asociația Anti-hepatită și Anti-SIDA, cu mașini personale, și transportați la medici specialiști, în centrele de referință de la Craiova sau București.

Fără să aștepte nicio clipă, la sfârșitul orelor de program ale medicului, sunt preluați pe un traseu foarte rapid și investigați. Beneficiază de ecografie, de tehnici non-invazive de evaluare cu fibroscanner, de analize, inclusiv viremii-Toate lucrurile acestea, dacă ar fi să fie făcute la pachet, uneori nu sunt accesibile prin sistemul de asigurări de sănătate și sunt foarte scumpe. În decurs de două ore, noi vedem zeci de pacienți de genul acesta, pe care îi explorăm complet prin aceste teste de calitate. Dacă ei se dovedesc a avea criterii de tratament, beneficiază imediat, printr-o mulțime de portițe pe care le putem deschide, de tratament așa cum este statuat în România, prin intermediul Casei de Asigurări. Dacă nu trebuie tratat, dar trebuie vigilent urmărit, va rămâne în grija medicului de familie și a gastroenterologului local, pentru urmărire.

Cum a evoluat tratamentul pentru hepatită, în ultimii ani? Sunt tratament care încă nu sunt disponibile în România.

Avem trei tipuri de hepatite: hepatita B, simplă, hepatita B+D și hepatita C. Pentru hepatita B, de foarte mult timp, și funcționează foarte bine și neîntrerupt, accesul pacienților nelimitat la tratament. Practic, este la discreția medicului specialist gastroenterolog, oriunde ar fi el. Orice pacient, care necesită tratament pentru hepatita B, are rapid acces la acest tratament și fără îngrădire, iar acesta este un lucru formidabil pentru România.

În ceea ce privește hepatita C, am reușit să facem un pas uriaș acum, trecând și noi la ultima generație de tratamente inovatoare în acest domeniu, generația regimurilor de tratament pangenotipice. Adică, acele regimuri care vinde peste 99 la sută din pacienți, sunt extrem de simplu de administrat – o pilulă pe zi, timp de două-trei luni de zile, indiferent de mese - sunt foarte bine tolerate, se administrează în orice stadiu al bolii și cu șanse de reușită de aproape sută la sută. Sunt niște regimuri formidabile, care au simplificat foarte mult tratamentul și au ajuns să vindece orice caz de hepatită C.

Cel mai rău stăm în domeniul B cu Delta. Aici, într-adevăr, am rămas în protocolul de la Casa Națională doar cu Interferonul, dar sunt orizonturi noi, sunt cel puțin două medicamente la orizont – Bulivertid, probat deja în câteva state europene, Germania de exemplu, Franța, și Lonafarnib, altăuri de o suită de alte medicamente care sunt în stadii foarte avansate de studiu. Probabilă că vor fi disponibile, în următorii doi-trei ani. Anul acesta, din știința mea, începând din vară, vor fi făcute demersuri foarte susținute, pentru ca Bulivertidul să ajungă și în România, pentru că avem o mare populație de pacienți infectați cu D.

Cum au fost afectați pacienții bolnavi de boli cronice de această pandemie de COVID, în contextul suprasolicitării sistemului de sănătate?

E adevărat că această pandemie COVID a lovit sistemele de sănătate într-o manieră fără precedent. Ne-a luat pe toți prin surprindere, ne-a luat nepregătiți, a făcut ca toate forțele financiare, resursele umane, administrative, să fie direcționate în această bătălie cu COVID-19, cu pandemie. În acest context, foarte multe boli cronice, cu risc mare, vital, cu risc de progresie au fost ținute departe de spitale. De aceea am pierdut foarte multe vieți omenești, nu numai noi, ci toate specialitățile. Noi am avut pacienți cirotici care au murit din cauza complicațiilor pentru că n-au putut intra în spitale, din cauza cancerului care s-a grefat pentru că n-au putut veni la controale. Într-adevăr, acest COVID a fost o plagă pentru sistemul de sănătate și pacienții pe care îi îngrijea în mod normal.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea de Craiova și pe Google News

Mai multe știri din Actualitate