INTERVIU | Cosmin Vasile, preşedinte CJ Dolj: Trebuie să găsim soluțiile pentru a conlucra în beneficiul comunităților

Noul preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Dolj, Cosmin Vasile, a oferit un interviu pentru Realitatea de Craiova.

Liderul forului judeţean a vorbit despre principalele obiective din acest mandat, despre dificultăţile pe care se aşteaptă să le întâmpine şi a venit cu veşti privind investiţiile pe care CJ Dolj le are în curs sau urmează să le implementeze.

Reealitatea de Craiova: Sunteți la primul mandat în fruntea CJ Dolj. Care ar fi principalele trei obiective ale președintelui Cosmin Vasile?

Cosmin Vasile: Este adevărat că recent am preluat funcția de președinte al Consiliului Județean Dolj, dar trebuie spus și că am o experiență îndelungată în instituție: am fost timp de 16 ani consilier județean, iar în ultimul mandat – vicepreședinte al CJ. Prin urmare, am fost în permanență conectat la principalele direcții ale strategiei pentru dezvoltare, la investițiile majore pe care le derulăm și mi-a fost ușor să conturez o imagine asupra lucrurilor care trebuie făcute în următorii ani.

După cum am mai anunțat, principalul obiectiv este să folosim fiecare posibilitate de accesare a fondurilor europene care ni se deschide și să rămânem astfel la vârful clasamentului național al județelor cu cea mai bună absorbție. În condițiile în care, așa cum s-a întâmplat în acest an, bugetul propriu pe care CJ Dolj îl are la dispoziție pentru investiții a fost sub 7 milioane de euro, este clar că doar finanțările nerambursabile pot asigura rezolvarea marilor așteptări ale comunităților.

De asemenea, îmi doresc să aducem administrația cât mai aproape de cetățean și deja am inițiat o primă serie de proiecte în acest sens, proiecte care vizează în principal crearea unei platforme pentru consultare publică și informatizarea unui mare număr de servicii oferite de Consiliul Județean, astfel încât acestea să poată fi accesate mai ușor, mai rapid.

Nu în ultimul rând, ne-am propus să facem Doljul un județ mai atractiv și aceasta înseamnă și dezvoltarea ofertei culturale și turistice, sferă în care vor fi înființate mai multe obiective noi, și o accesibilitate mai bună, sens în care avem un program fără precedent pentru modernizarea infrastructurii de transport, dar și susținerea economiei locale, prin demersuri care vor sprijini mediul de afaceri și vor stimula crearea locurilor de muncă.

R.: Sunteți reprezentantul unei formațiuni în opoziție cu partidul aflat la Guvernare. Cum se simte acest lucru, la nivelul de alocări de fonduri de la Centru? Sunt deja dificultăți din acest punct de vedere?

C.V.: În general, nu-mi place să judec lucrurile în această cheie și, de altfel, am spus încă de la învestire că, atât timp cât am fost desemnați să ne ocupăm de administrație, politica trebuie să treacă în planul secund și, indiferent de apartenență, trebuie să găsim soluțiile pentru a conlucra în beneficiul comunităților.

În egală măsură, este greu de răspuns la această întrebare acum, când noul executiv este în proces de formare. Ce putem spune este că sperăm într-o relație onestă și justă, fără diferențieri de ordin politic. Ce spunem cu toată fermitatea este că nu trebuie să mai existe situații precum cea în fața căreia am fost puși zilele trecute – o situație absolut revoltătoare, când 850 de milioane de lei, din Fondul de urgență aflat la dispoziția Guvernului, au fost distribuite pe criterii evident politice, ceea ce pentru noi a însemnat o mare nedreptate. Așa s-a ajuns ca Doljul să fie pe locul 29 ca finanțare primită, deși este unul dintre cele mai mari județe. Așa s-a ajuns ca instituția noastră, Consiliul Județean, să nu primească un leu, deși Guvernul încă ne mai datorează 70 de milioane de lei pentru acoperirea cheltuielilor pe care le presupune activitatea de asistență socială și protecția copilului. Astfel de scenarii nu trebuie să mai existe!

R.: Sunteţi în legătură şi cu primarii majorităţii localităţilor din judeţ. Ce dificultăţi sunt în teritoriu, reuşesc toţi să încheie anul din punct de vedere financiar?

C.V.: Din discuțiile noastre recente, a reieșit că sunt, practic, două mari categorii de probleme: unele a căror rezolvare nu depinde de administrația locală, altele pentru soluționarea cărora și primăriile, și Consiliul Județean pot contribui.

În primul caz, vorbim despre subfinanțarea de la nivel central, în special în ceea ce privește asistența socială. În celălalt, primele pe lista necesităților sunt sistemele de apă și canalizare, precum și infrastructura rutieră.

Pentru ambele domenii, există vești îmbucurătoare. Pe de o parte, în strânsă colaborare cu Primăria Municipiului Craiova și Compania de Apă Oltenia, suntem implicați în implementarea noii etape din Master planul județean pentru apă, cu investiții în valoare totală de aproape 450 de milioane de euro, de care vor beneficia în mod direct 27 de localități din Dolj. Pe de altă parte, prin proiectele pe care le avem deja în derulare, precum și prin cele pregătite pentru noua perioadă de finanțare europeană, vom putea moderniza aproape jumătate din rețeaua totală de drumuri județene – artere rutiere care deservesc comunități ce numără aproape o jumătate de milion de locuitori.

R.: Ce a făcut şi care sunt acţiunile în curs ale CJ Dolj pentru limitarea efectelor pandemiei, în judeţ?

C.V.: Într-o primă fază, ne-am îndreptat atenția către structurile sanitare din subordinea Consiliului Județean, Spitalul de Pneumoftiziologie Leamna, desemnat unitate suport pentru Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din Craiova, Spitalul Orășenesc Dăbuleni și cele 7 unități medico-sociale, alocând fonduri pentru a asigura echipamentele de protecție și materialele necesare. Aceeași susținere a fost acordată și pentru cea mai mare instituție a CJ Dolj, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului.

În paralel, am răspuns solicitărilor venite din partea Spitalului Clinic Județean de Urgență Craiova, sprijinind o serie de măsuri speciale care au fost întreprinse în contextul crizei pandemice. Ca exemplu, am pus la dispoziția unității terenuri în vederea amplasării unui laborator modular de testare genetică pentru COVID-19, dar și a unei construcții modulare necesare pentru extinderea Clinicii ATI.

Am acordat, totodată, și susținere financiară, cum s-a întâmplat la sfârșitul lunii trecute, când am alocat spitalului peste 400.000 de lei pentru o serie  de amenajări și achiziții, printre care tuburi cu oxigen și lămpi cu lumină ultravioletă, pentru dezinfectare și decontaminare.

 R.: Ce aşteptări aveţi de la noul an la nivel administrativ, politic, dar şi privind începerea de noi proiecte pentru judeţ?

C.V.: Pe plan politic și administrativ, îmi doresc să avem un Guvern responsabil și corect, care să abordeze echidistant și echitabil dezvoltarea tuturor județelor și regiunilor, fără derapaje precum Planul Național de Redresare și Reziliență, în care Oltenia era aproape inexistentă. La fel de mult, avem nevoie de un Minister al Fondurilor Europene eficient, care să se preocupe și să reușească într-un timp cât mai scurt să deschidă axele de finanțare pentru exercițiul financiar 2021 – 2027.

De aceasta depinde, de altfel, și lansarea multor proiecte pe care ne-am propus să le implementăm în actualul mandat, în domenii esențiale, precum sănătate, cultură sau infrastructură de transport, capitol la care principalul nostru obiectiv îl reprezintă obținerea fondurilor pentru construirea noului terminal al Aeroportului Internațional Craiova.

Nu în ultimul rând, să mai spunem că avem în derulare peste 30 de investiții și ne așteptăm ca, în 2021, să ducem la bun sfârșit cât mai multe dintre ele.