Contracte semnate pentru reabilitarea și extinderea rețelei de apă și canalizare în Craiova și alte localități din județul Dolj, stadiul proiectului privind firul II Isvarna, provocări în implementarea proiectelor, lucrări demarate, infrastructura de apă și canalizare din județul Dolj, acestea reprezintă o parte dintre subiectele despre care am discutat, în cadrul unui interviu, cu directorul Companiei de Apă Oltenia, Alin Șuiu.
Reporter: Ce a însemnat pentru Compania de Apă Oltenia perioada martie 2020-martie 2021?
Alin Șuiu, director Compania de Apă Oltenia: De la bun început am luat măsuri de prevenire și de protejare a personalului. Când a fost starea de urgență, noi am oprit activitatea la casieria unității și la Serviciul Relații cu Publicul. Am colaborat doar prin telefon, fax, mail. După două luni, am reluat activitatea la casierie, cu un program mai scurt, cu restricții în privința număruluiu de persoane. Am umblat și la programul salariaților în sensul că am lucrat în două ture, una de dimineață, alta după-amiază, totul pentru a fi cât mai puțini în birouri și să se poată păstra distanța recomandată. Le-am asigurat toate materialele necesare angajaților.
Rep.: Ați avut probleme deosebite. Sunt instituții unde au fost înregistrate focare de coronavirus. Aici v-ați confruntat cu astel de cazuri?
A.Ș.: Din fericire pentru noi, nu am avut asftel de situații. Am avut și noi cazuri, nu puține, dar nu am fost puși în situația să închidem un birou sau un department. La „Implementare proiecte” am avut, la un moment dat, șase sau șapte din 37 de salariați, dar nu s-a pus problema închiderii activității.
Rep.: Câte alte puncte de lucru are Compania de Apă Oltenia, pe lângă sediul din Craiova?
A.Ș.: Noi operăm în 27 de unități administrativ teritoriale, dintre care 25 în județul Dolj și două în Gorj, în Țânțăreni și Telești.
Rep.: Chiar și în actualul context epidemiologic, CAO a semnat contracte și chiar au fost demarate lucrări. Despre ce proiect este vorba?
A.Ș.: Proiectul privind apa și canalizarea, la momentul semnării lui, era cel mai mare, ca valoare, din România. Înțeleg că acum, pe apă, este cel mai mare proiect finanțat de la înființarea Uniunii Europene până în prezent.
Rep.: Cea mai mare provocare în privința implementării acestuia?
A.Ș.: Cele mai mari provocări, în prezent, sunt legate de lipsa forței de muncă. Noi am semnat acest contract anul trecut, în luna martie. Am dat însă drumul la licitații cu clauză suspensivă până să îl semnăm, având aprobare de la Minister din 2019. Anul trecut, în martie, ni s-a aprobat finanțarea la Comisia Europeană. Sunt licitații pe care le-am reluat și a treia oară din lipsă de ofertanți.
Rep.: Pe partea de lucrări? Am văzut că achiziționați și utilaje. Presupun că acolo nu sunt probleme.
A.Ș.: Nici acolo nu este ușor. Sunt cinci contracte de achiziții. Au fost semnate două și este aceeași firmă care le-a câștigat, fiind singurul ofertant care a venit. Un singur ofertant, în condițiile în care licitația are termene destul de lungi pentru depunere de oferte și pot depune firme din întreaga Uniune Europeană. Pe parte de lucrări, din 22 de contracte, în care este împărțit acest proiect mare, au fost semnate 12. Șase sunt pentru aducțiunea apă Isvarna, două pentru apă și canalizare în Craiova și restul pentru județul Dolj. Au fost deja semnate 12 contracte.
Rep.: În ce stadiu este județul în privința infrastructurii de apă și canalizare?
A.Ș.: Nu în toate localitățile există serviciu de apă și canalizare. Nu știm motivele, poate edilii nu s-au implicat, poate nu a fost finanțare sau poate nici cetățenii nu și-au dorit. Unde operează Compania de Apă Oltenia și unde avem acum investiții în cadrul acestui proiect, deși acolo nu operăm noi(Ghercești, Mischii, Coțofenii din Dos, Bucovăț, Cerăt, Rast, Piscu și Ostroveni), la finalul implementării proiectului vom avea o conformare de aproape 100% și la apă și la canalizare. La Mischii și Ghercești aveau deja sistem de apă și noi acum venim cu lucrări pentru canalizare și îmbunătățire a serviciului de apă. Ducem o conductă din Craiova până acolo. După ce se realizează lucrările și se face recepția o să preluăm sistemul în întregime și vom opera și aici. Urmează și Bucovăț și Coțofenii din Dos.
Rep.: Au început undeva lucrările?
A.Ș.: În prezent, se lucrează destul de bine la Ghercești, Mischii, Cârcea, Malu Mare, Bucovăț și Breasta unde cred că va fi primul contract ce se va finaliza. De asemenea, se lucrează la Basarabi care ține de Calafat. Lucrările vor începe și în Maglavit. Au organizat șantierul și la Poiana Mare și la Piscu.
Rep.: Avem și localități unde s-a pierdut startul?
A.Ș.: Mai greu s-au mobilizat cei care au câștigat contractul pentru lucrările de la Călărași-Bechet-Dăbuleni-Ostroveni. Toate sunt prinse într-un singur contract care a fost semnat încă din vara anului trecut, dar s-a întârziat pe acest sector. Este cel mai mare contract din județ. Și aici, constructorul acuză lipsa forței de muncă. De exemplu, cei care lucrează la Ghercești-Mischii au adus muncitori din exteriorul țării.
Rep.: În Craiova s-au deschis șantiere, în acest proiect?
A.Ș.: Contractul pentru zona de Vest a Craiovei a fost semnat în a doua jumătate a lunii ianuarie. Au organizat șantierul. Acolo unde am avut teren le-am pus la dispoziție spațiul necesar. Au adus utilaje, materiale, au depus documentele la primărie și așteaptă să iasă autorizația de spargere. Vor începe cu zona Troaca. Se vor derula lucrări în cartierele Rovine II, Izvorul Rece, Brestei, Mofleni, Catargiu, Făcăi, peste 4000 de locuințe urmând să beneficieze de aceste investiții.
Rep.: În ce stadiu este contractul pentru aducțiunea apei de Isvarna?
A.Ș.: Acest proiect este împărțit în șase contracte de lucrări. Două au fost deja adjudecate, fiind vorba de primul contract dinspre amonte spre aval și ultimul contract care pleacă din aval spre amonte. Acestea au fost contracte în care firmele au făcut și proiectarea și vor face și execuția. În cazul celorlalte patru contracte, este făcută proiectarea și se va face doar execuția. Pentru contractul de la Craiova deja este organizare de șantier, firma are conductele aduse. Am fost într-o vizită de lucru cu doamna primar Lia Olguța Vasilescu și cu doamnele viceprimar, în urmă cu câteva săptămâni. Am văzut cum sunt organizați, iar de câteva zile au început lucrările.
Rep.: Ați avut o întrevedere cu autoritățile din Gorj. Sunt probleme acolo?
A.Ș.: A avut loc o ședință convocată de către prefectul județului Gorj, după ce doamna primar Vasilescu a cerut acest lucru. La ședință au participat toți primarii de pe traseul unde se va amenaja această conductă și conducerea OCPI Gorj, cu care noi am avut o mare problemă în urmă cu câteva săptămâni. Dacă la Dolj, OCPI a intabulat dreptul de proprietate pe coridorul unde se va face și exproprierea, la Gorj ne-au respins documentația pentru cele nouă UAT-uri pe motiv că firma care s-a ocupat de cadastrare nu le-a prezentat și un plan parcelar avizat cu fiecare parcelă, cu fiecare proprietar, cu măsurători. Era imposibil să faci așa ceva în condițiile în care Gorjul stă cel mai rău la capitolul punerii în posesie, eliberare de titluri de proprietate. Să vrei să rezolvi o problemă care nu s-a rezolvat în 30 de ani de la Revoluție, era imposibil. Legislația a fost de partea noastră. Se punea problema la interpretare și văzând practica din țară au înțeles și cei de la OCPI Gorj că pot să intabuleze dreptul de proprietate pe punctele cadastrale date de firma care a făcut măsurătorile. Ne-au cerut să redepunem documentația, am adăugat anumite coordonate și am primit informația că vor fi avizate.
Rep.: Cât de mult depinde stadiul lucrărilor din Dolj de cele derulate în Gorj?
A.Ș.: Momentan, nu depind unele de altele, dar va veni și acel moment când această legătură se impune. De aceea trebuie clarificate toate aspectele din timp.
Rep.: Stadiul exproprierilor care este?
A.Ș.: Exproprierea o face Consiliul Județean Dolj pe tot coridorul. Noi le-am pus la dispoziție, de aproape doi ani, într-un cont, suma de bani pentru expropiere. Suma este suportată din bugetul Companiei de Apă Oltenia și nu este eligibilă.
Rep.: Revenind la activitatea zilnică a Companiei, cum gestionați incidentele care apar. Cum a fost perioada mai rece a anului. Au fost probleme?
A.Ș.: Nu am avut probleme deosebite comparativ cu alți ani. Avariille pe apă apar atunci când sunt mari diferențe de temperatură, când sunt șocuri puternice. Am avut câteva avarii pe Isvarna, dar nu situații deosebite.
Rep.: Pentru astfel de situații aveți personal necesar?
A.Ș.: În momentul de față avem personal calificat, suficient, însă din păcate va veni o vreme, într-un viitor apropiat când nu vom mai găsi specialiști. Foarte greu găsim persoane care să își dorească să muncească instalator, sudor, etc. Cei care lucrează în acest segment sunt persoane care au peste 45-50 de ani. Cei tineri vin, văd despre ceea ce este vorba și fug.
Rep.: O soluție ar fi să externalizați serviciul?
A.Ș.: Momentan nu se pune în discuție acest lucru. Vom vedea peste câțiva ani cum vor evolua lucrurile.
Rep.: În Craiova sunt zone unde se impune să schimbați conducte? Se întrevăd șanse pentru noi proiecte cu finanțare europeană?
A.Ș.: Mai sunt zone unde sunt conducte vechi. Le-am prins pe investiții. Și anul acest avem prinse câteva străzi. În paralel cu primăria vom lucra la înlocuirea conductelor și la realizarea de branșamente. Sunt pe fonduri proprii. Pe fonduri europene, vom face o strategie cu Consiliul Județean Dolj. Vom face o analiză a aglomerărilor, a mai multor localități care pot fi unite, care nu au fost prinse în actualul program și unde nu operăm noi. Da, vrem să prindem noi proiecte cu fonduri europene.
Sursa: Realitatea de Dolj
