Crescătorii de oi și capre din județul Dolj sunt nemulțumiți de faptul că la aproape un an de când a fost lansată ideea înființării unor centre de colectare a lânii, în zona Olteniei, nimeni nu a reușit să vină cu o soluție în acest sens. Oamenii au depozitat-o pe unde au mai avut spațiu dar se tem că lâna se va degrada și vor fi nevoiți să o arunce, în primăvara anului viitor.

Două dintre cele mai mari probleme ale crescătorilor de oi din județul Dolj sunt scăderea prețului la carnea de miel și lipsa centrelor de colectare a lânii în zona Olteniei. Promisiuni există de ceva vreme, dar nu s-a concretizat nimic până la această dată, după cum susțin cei care fac parte din Asociația Crescătorilor de Ovine și Caprine Dolj.

„Noi suntem din Segarcea. Din asociație fac parte 1.500 de persoane care au în grijă aproximativ 50.000 de oi și capre. Valorificarea produselor este o problemă majoră. A scăzut foarte mult piața. Vindeam kilogramul de miel, acum 11 ani, cu 11 lei și acum îl vând cu patru sau cinci lei, en gross vorbind. Nu știm care este treaba, probabil că luăm din afara țării. Am văzut că a mișcat ceva noul ministru, s-a implicat, dar până se reglează treburile va mai dura. Trebuie rezolvat și aspectul cu lâna, cu vânzarea. Este greu să bați drumul până la Sibiu. Nu te alegi cu nimic. A venit cineva de la Argeș care promite să facă centre de colectare în zona noastră. Totul este la stadiu de discuție. Până acum nu am văzut nicio decizie luată. Deocamdată noi păstrăm lâna că poate o vom putea vinde”, a spus Constantin Stancu, președintele Asociației Crescătorilor de Ovine și Caprine Dolj.

Un alt impediment este legat de pășuni, existând primării care încă nu au reușit să vină cu o soluție în acest sens.

„Noi facem tot posibilul să rezistăm dar este greu de la o perioadă la alta după ce primăriile au pus monopol pe pășuni. Pășunile trebuie să revină crescătorilor. Din fericire, la noi în zonă am găsit înțelegere și ni s-au dat pășunile. Sunt, însă, localități unde acest lucru nu se poate face”, a completat Stancu.

De asemenea, comunicarea dintre cei care fac parte din asociație a fost un alt punct sensibil al ideii de grup, dar lucrurile stau mult mai bine acum, fermierii înțelegând avanatajele muncii organizate.

„La început a fost greu și cu partea de comunicare dintre noi, dar acum s-a mai rezolvat. Facem întruniri, mă deplasez în teren, vorbesc cu oamenii despre problemele pe care le au, organizăm și târguri. De exemplu, pe 21 octombrie avem, la Segarcea, o expoziție de animale care sperăm noi că va fi interesantă pentru cei din exteriorul acestei munci. Treptat, oamenii au prins încredere în ideea de asociație, de a lucra în grup”, a conchis Stancu.

 

Articolul precedentPieton accidentat mortal, la ieșire din Filiași
Articolul următorDrifturi peste gazonul însămânţat într-un parc al Craiovei. Director din primărie: „Este şi oraşul nostru, mutați-vă în sălbăticie“ – FOTO