Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova trebuie întreținut fie că vom avea, fie că nu un Spital Regional în Bănie. Vor fi ani în care medicii tot acolo vor lucra, pacienții tot spre această unitate medicală se vor îndrepta, iar Ministerul Sănătății ar trebui să șie că instituția este în subordinea sa, nu a Consiliului Județean Dolj. Președintele CJ Dolj, Cosmin Vasile, a făcut un bilanț al investițiilor efectuate de către administrația județeană la acest spital, proiectele derulate însemnând 1.150 de miliarde de lei vechi.
Reporter: De câțiva ani, Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova a fost lăsat în grija Consiliului Județean Dolj, deși este în subordinea Ministerului Sănătății. Explicați-ne de ce nu trebuie să facem confuzie în privința subordonării acestei unități medicale.
Cosmin Vasile, peședintele Consiliului Județean Dolj: Când a fost reforma în domeniul Sănătății, în vremea Alianței D.A., clădirile Spitalului Clinic Județean de Urgeță Craiova au fost transferate Consiliului Județean Dolj. S-a luat decizia ca aceste clădiri să intre în patrimoniul județului. SCJU Craiova, ca subordonare, a rămas însă la Ministerul Sănătății. Nouă ni s-au dat zidurile, practic. Spitalul din Craiova, cele din Timișoara, Iași, Cluj, Constanța și Târgu Mureș au rămas la Ministerul Sănătății, care are toate pârghiile de la a numi conducerile până la a face investiții. Noi numim o persoană dintre cele cinci în Consiliul de Administrație. Pe servicii medicale există contract cu Casa de Asigurări de Sănătate Dolj, iar organizarea ține de Minister. Numim acea persoană în Consiliului de Administrație pentru că avem acel imobil, acele ziduri.
Rep.: Ați mers, în toți acești ani, și dincolo de aceste ziduri. Nevoile sunt multe, problemele există, iar managerii s-au îndreptat mereu către administrația județeană, știind poate că mai degrabă rezolvă o situație aici decât la București. Cum ați gestionat aceste solicitări?
C.V.: Nu aveam cum să spunem că nu este treaba noastră. Între spital și Consiliul Județean Dolj a fost tot timpul o comunicare foarte bună. Cu timpul, această parte de intervenție a Consiliului a crescut gradual. Nu ne-am limitat doar la reparații. S-a ajuns în punctul în care cred că am preluat tot ceea ce înseamnă latura dificilă a acestui spital, nevoile stringente, urgențele sale.
Rep.: Poate din acest motiv, Ministerul Sănătății a uitat că are spital în Craiova…
C.V.: Am avut, anul trecut, o situație când Ministerul Sănătății, într-o adresă, ne preciza nouă ce trebuie să aibă acest spital din subordinea dumnealor. Era în contextul pandemiei, referitor la stocuri. Păi, acest spital nu este în subordinea noastră. Și anul trecut le-am amintit că este al dumnealor, nu al nostru. Nici noi nu putem să trecem de o anumită limită. Am decis să intervenim pentru că este al județului și pentru că foarte multe persoane când ajung pacienți se adresează acestei unități medicale. De la investiții ample, caz în care am mers și mergem pe strategii și realizăm zone importante, am ajuns să fim supapa lor de oxigen. Nu le-am închis niciodată ușile, deși pentru dotări ar trebui să se adreseze Ministerului.
Rep.: Dacă facem bilanțul ultimilor 10 ani, ce proiecte ați susținut, financiar, la acest spital?
C.V.: Pentru Spitalul Județean de Urgență Craiova, noi avem patru tipuri de abordări. Avem transferuri curente, însemnând buget pentru situații care apar și presupun a fi rezolvate rapid. Totodată, avem transferuri pentru finanțarea investițiilor, inclusiv aparatură medicală. Și mai avem două tipuri de proiecte: pe fonduri europene și proiecte finanțate din fonduri de la bugetul județean. Făcând un bilanț, pot spune că nu știu dacă Ministerul Sănătății va reuși să aloce jumătate din suma pe care noi am alocat-o în ultimii 10 ani. Dacă s-ar întâmpla acest lucru, spitalul ar arăta mult mai bine.
Rep.: Poate că nu mai sunt interesați pentru că au în atenție Spitalul Regional Craiova.
C.V.: Spitalul Regional nu va prelua toate paturile. Sunt secții care vor funcționa în continuare la SCJU Craiova, iar din acest motiv trebuie să avem grijă. Plus că dacă luăm în calcul orizontul de timp, în privința acestui Spital Regional, 2027-2028, mai sunt șapte ani, timp în care activitatea se derulează la SCJU Craiova. Pacienții acolo merg.
Rep.: Revenind la bilanțul ultimilor 10 ani, ce sume de bani au ajuns la acest spital?
C.V.: În ultimii 10 ani, 15 miliarde de lei vechi au fost alocați doar pentru transferuri curente. Pe de altă parte, pentru finanțarea investițiilor, am alocat 530 de miliarde de lei vechi, dar au fost cheltuiți 280 de miliarde de lei vechi. Au fost ani în care am alocat sume de bani și ni i-au dat înapoi pentru că nu i-au cheltuit. Am mai dat anul acesta 17 miliarde de lei, tot pentru echipamente medicale. În ultimii 10 ani, am făcut 34 de proiecte, unele cu finanțare din buget, altele cu finanțare europeană. Avem, de exemplu, un proiect în valoare de 1.100.000 de euro pentru dotarea unei săli de operație la Cardiologie, sau 340 de miliarde de lei vechi pentru Ambulatoriu. Mai avem la UPU, un proiect în valoare de 230 de miliarde de lei vechi. A început pe fondurile noastre și l-am trecut pe fonduri europene. Avem proiectul în valoare de 120 de miliarde de lei vechi pentru Secția de Oncologie.
Rep.: Ați efectuat lucrări de reabilitare la fiecare etaj. Ați finalizat?
C.V.: Pe lângă aceste proiecte, ne-am gândit că până vom avea o nouă clădire, un nou spital, trebuie și acesta întreținut. Am efectuat lucrări la fiecare etaj. Cred că etajul trei ar mai fi de reparat. Am făcut reparații la casa scării, am înlocuit lifturile. Separat, ca și corp, am avut Cardiologia. Am avut și UPU. În tot acest timp, am derulat proiecte cu o valoare de 3-4 miliarde, dar și proiect cu o valoare de 130 de miliarde de lei vechi, de exemplu. Sunt sume importante. Sunt, în total, 1.150 de miliarde de lei vechi în ultimii 10 ani, pe proiecte.
Rep.: Bugetul de anul acesta v-a mai permis să creionați investiții la Spitalul Județean de Urgență Craiova?
C.V.: Anul acesta, vom amenaja incinta, curtea unității medicale, investiție în valoare de un milion de euro. Mai sunt alocați bani pentru a rezolva problema stației de oxigen. Mai sunt bani alocați și pentru masa de operații din cadrul Unității de Arși de la UPU. Sunt 17 miliarde de lei vechi alocați, anul acesta.
Rep.: Pentru Clinica de Cardiologie, ce ar mai trebui pentru a deveni o unitate cu program continuu și unde să poată fi efectuate operații pe cord?
C.V.: După ce am terminat această clădire, s-a mers pe princpiul <<ați făcut-o, haideți să o și dotați>>. Prima dată am alocat, pentru angiograf, aproximativ 27 de miliarde de lei vechi. Avem și două săli de operații. Am început să dotăm prima sală. Am alocat aproximativ 55 de miliarde de lei vechi pentru această sală. Apoi, cei de la spital au venit și au mai cerut pentru anumite zone, tot din clinică, pentru ca aceasta să devină funcțională. Am mai alocat, anul trecut, încă 55 de miliarde de lei vechi. Avem, deci, 137 de miliarde de lei în dotările Clinicii de Cardiologie. Anul acesta, au venit și ne-au spus că, pentru a fi gata, mai au nevoie, tot pentru Clinică, de 40 de miliarde de lei vechi. 25 de miliarde de lei sunt necesari pentru echipamente și diferența pentru instrumentar. Știm că este necesar, nu negăm acest lucru, dar situația este mai grea anul acesta.
Rep.: Soluții mai sunt?
C.V.: Am vorbit cu managerul și i-am propus să mai ceară și la Minister. Știu că au solicitat 500.000 de euro. Am venit cu propunerea să alocăm și noi 100.000 de euro. Vor fi 600.000 de euro, suma pentru a demara proiectul, după care completăm în timp. Altă soluție nu este. Să vedem însă că va aloca Ministerul Sănătății cei 500.000 de euro.
Rep.: Medicii și pacienții așteaptă de ceva timp ca această clinică să devină cu program continuu. Cât de departe sau cât de aproape suntem de acest moment?
C.V.: Cel mai bine știu cei din conducerea Spitalului Județean. Dincolo de spațiu și dotări, mai trebuie rezolvată problema personalului, iar acest lucru este strict problema Ministerului Sănătății. Nu ne putem pronunța noi în acest sens. S-au tot dat termene, dar nu au fost găsite soluții.
Rep.: Cel mai provocator actual sau viitor proiect?
C.V.: Avem un proiect foarte greu de realizat. Refacem studiul de fezabilitate pentru consolidarea spitalului. Pe Programul Național de Redresare și Reziliență, care a fost trimis la Bruxelles era capitolul <<Marea consolidare clădiri publice>>. Programul a fost întors, dar eu sper să rămână acest capitol. Ne puteam duce la 40 de milioane de euro. Este un proiect care va da bătăi de cap, dar dacă nu luăm acești bani acum, nu vom mai avea ocazia. Refacem studiul de fezabilitate care a fost făcut în 2015. Reactualizăm prețurile, pentru că măsurătorile sunt. Spun că este o provocare pentru că este o investiție foarte mare, motiv pentru care din alte surse nu ne-am permite să o realizăm.
Sursa: Realitatea de Dolj
