84 de ucraineni, femei şi copii, au fost victimele unei reţele de trafic de persoane care opera în România şi într-o altă ţară europeană, reţea destructurtă cu ajutorul Interpol. Refugiaţii erau atraşi cu anunţuri de angajare.
România era ţară de tranzit, refugiaţii fiind cazaţi aici pentru o noapte, apoi fiind duşi într-o altă ţară, vecină cu Ucraina.
Dezvăluirea a fost făcută de Silvia Tăbuşcă, consultant internațional în combaterea traficului de ființe umane și a criminalității organizate, în cadrul unui interviu pentru Reporter 24.
„În contextul ucrainean, în ultimele luni, deja am reuşit să contribuim la scoaterea din trafic a 84 de persoane: o mamă şi o fiică de 17 ani, care urmau să fie exploatate sexual, care au fost recrutate pe sistem de „loverboy” şi 82 de persoane care erau exploatate prin muncă. Informaţiile le-am primit de la persoane care au participat la întâlnirile noastre şi la trainingurile noastre. Persoanele respective nu ştiau exact că vorbim de o situaţie de trafic de persoane, dar anumite elemente pe care noi le prezentăm ca indicatori ai traficului le-a atras atenţia. Acei indicatori au fost trimişi către noi. Noi am încercat să colectăm mai multe date, să vedem dacă într-adevăr vorbim de trafic de persoane sau mai mulţi indicatori care ne duc în zona traficului de persoane, iar indicatorii respectivi identificaţi de noi pe surse deschise i-am raportat mai departe către autorităţile din România sau autorităţile internaţionale”, a dezvăluit Silvia Tăbuşcă.
Ofiţer sub acoperire, infiltrat printre refugiaţi
Reţeau a fost devoalată cu ajutorul Centrului European pentru Educaţie şi Cercetare Juridică – ECLER, coordonat de Silvia Tăbuşcă.
„În acest context ECLER lucrează foarte bine cu Interpol şi ne-a ajutat foarte mult pentru a acţiona rapid cu intervenţii de jumătate de oră sau cu persoane care au fost sub acoperire pentru a vetea ruta, traseul, şi a scoate din trafic persoanele”, a mai explicat ea.
Unul dintre participanţii la cursurile ECLER a observat într-un anunţ trimis pe Facebook că numărul de ore pentru locurile de muncă oferite în ţări vecine era ilegal.
„Unul dintre indicatorii, atunci când vorbim de exploatare prin muncă, e numărul excesiv de ore de muncă pe care trebuie să-l lucreze persoana respectivă. Într-un anunţ al unei firme care făcea recrutare în rândul ucrainenilor – doar ucraineni cu vârstă de peste 12 ani erau recrutaţi – erau cătuate, practic, mamele care aveau copii mai mari de 12 ani puteau să aplice pentru locurile respective de muncă, iar copiii puteau să locuiască împreună cu ele. Anunţul respectiv menţiona că se va lucra 12 ore pe zi, timp de şase zile pe săptămână, ceea ce este complet ilegal, în spaţiul Uniunii Europene. Dacă se lucrează 12 ore pe zi, trebuie să fie o pauză de 24 de ore. Acest indicator, practic, a atras atenţia persoanei respecitve şi ne-a raportat acel anunţ”, a arătat Silvia Tăbuşcă.
Următorul pas a fost raportarea situaţiei către Interpol, care a reuşit să infiltreze un ofiţer de poliţie printre refugiaţii care urmau să fie traficaţi.
„Am început să adunăm date despre firma care recrutează, despre alte grupuri care au plecat, despre persoane care se raportează la locurile de muncă, şi toate informaţiile pe care noi am reuşit să le colectăm, din date deschise, ne-au dus spre zona de exploatare şi trafic.
Următorul grup pleca din Ucraina şi am raportat toate datele respective către Interpol, care a putut să trimită sub acoperire un ofiţer de poliţie din Ucraina, o doamnă, care a pretins că este refugiat şi a fost restructurată reţeaua respectivă”, mai spune Silvia Tăbuşcă.
Copii ucraineni, exploataţi prin muncă
Printre refugiaţii care urmau să fie exploataţi prin muncă se numărau şi copii mai mari de 12 ani.
„Au fost identificate 82 de persoane, inclusiv copii, care erau exploatate prin muncă. Trebuia să împacheteze haine într-o hală foarte mare, erau cazaţi în hala respectivă, primeau puţină mâncare, şi erau obligaţi să muncească foarte multe ore pe zi, inclusiv în weekend”, a mai spus reprezentantul ECLER.
Ea a mai precizat că reprezentanţii reţelei sunt trimişi în judecată.
Cazurile de trafic de persoane cu refugiaţi, inexistente pentru autorităţile române
Expertul internațional în combaterea traficului de ființe umane și a criminalității organizate spune că România şi alte ţări europene evită să raporteze cazurile de trafic de persoane, încadrându-le la alte infracţiuni.
„Sunt foarte multe cazuri, deşi autorităţile din România au menţionat tot timpul că nu avem situaţii de trafic de persoane în rândul ucrainenilor, în România. Ceea ce constatăm, şi nu este doar situaţia României, ci a tuturor ţărilor europene, este de a încadra faptele de trafic, în zona altor infracţiuni. De exemplu, şi în această situaţie, exploatarea nu se făcea în România, se făcea în alt stat, iar statul respectiv încă e discutabil dacă va încadra această infracţiune la trafic de persoane, deşi e trafic clar. Persoanele respective erau private de libertate.
Se doreşte a se merge mai mult în zona de exploatare prin muncă pentru că este cumva o pată pe obrazul oricărei ţări care recunoaşte că nu poate să ofere protecţie, că statul respectiv trebuie să ofere protecţie acestor persoane din zona de conflict. În momentul în care sunt astfel de cazuri de exploatare, este cumva înjositor pentru statul respectiv să recunoască că se ajunge în situaţia respectivă”, a mai arătat Silvia Tăbuşcă.
Lect.univ.dr. Silvia Tăbuşcă este consultant internațional în combaterea traficului de ființe umane și a criminalității organizate, activând la Centrul European pentru Educație și Cercetare Juridică. CV-ul complet, aici.
Articol publicat în cadrul Proiectului SCIENCE +, susţinut de Free Press for Eastern Europe.
