Vechile conace boiereşti din Oltenia, ce au servit drept fortăreţe în faţa invaziilor turce, sunt degradate şi necesită reabilitare urgentă, altfel clădirile ridicate între secolele XVII – XIX sunt în pericol de dispariţie. Până acum, doar despre culele Izvoranu-Geblescu şi Cernătescu se poate spune că a fost salvate, cele două imobile fiind reabilitate cu fonduri europene, proiectele aflându-se în diferite stadii de implementare.
În regiunea Oltenia se găsesc cele mai multe monumente istorice tip culă, dar ele sunt într-o stare de degradare puternică.
În judeţul Dolj, sunt culele Izvoranu-Geblescu, Cernăteştilor şi Poenaru. În Gorj sunt culele Cioabă-Chintescu, Crăsnaru, Cornoiu. În Mehedinţi, culele Tudor Vladimirescu, Nistor şi Cuţui. Culele Galiţa şi Călăţeanu sunt în judeţul Olt, iar culele Zătreanu, Bujorenilor, Ansamblul Culei Greceanu, precum şi Casele de tip culă din comuna Măciuca sunt în judeţul Vâlcea.
Istoricii şi reprezentanţii arhitecţilor din zonă spun că este nevoie urgent ca aceste monumente să fie repuse în valoare, prin intervenţii profesioniste în reabilitare, iar apoi să fie incluse într-un circuit turistic educaţional naţional şi chiar internaţional.
În acest sens, în ceea ce priveşte culele din judeţul Dolj, au fost iniţiate demersuri pentru obţinerea de fonduri europene în vederea reabilitării a două astfel de monumente, respectiv Cula Cernăteştilor şi Cula Izvoranu-Geblescu.
Mai mult, Cula Izvoranu-Geblescu, monument istoric de categoria A din comuna Brabova, judeţul Dolj, va fi reabilitată cu fonduri europene, în cadrul unui proiect în valoare totală de peste 500.000 euro, contractul de finanţare fiind semnat în august 2017, de reprezentanţii Consiliului Judeţean Dolj.
Reprezentanţii CJ Dolj au arătat că demararea acestui proiect este importantă pentru istoria locală, construcţiile tip culă fiind pe cale de dispariţie, în regiune.
Cula Izvoranu-Geblescu se află în proprietatea comunei Brabova şi a fost preluată în administrarea Muzeului Olteniei Craiova, pentru a fi pusă în valoare.
Principalele lucrări incluse în proiect vizează consolidarea clădirii, într-o variantă care să păstreze autenticitatea construcţiei, restaurarea elementelor din lemn, metal şi zidărie, reconstituirea cât mai fidelă a celor care nu mai pot fi restaurate, precum şi executarea finisajelor interioare şi exterioare, păstrându-se într-o măsură cât mai mare materialele originale. De asemenea, vor fi instalate sisteme de detecţie a incendiilor şi antiefracţie.
Pentru dotarea culei, vor fi procurate obiecte tradiţionale, dar şi echipamente moderne, interactive (ghid audio, ecrane, panouri informative), asigurându-se astfel o formulă de prezentare cât mai atractivă.
Mai mult, CJ Dolj a semnat şi contractul de finanţare pentru restaurarea Culei Cernăteştilor, din comuna Cernăteşti, tot un imobil încadrat drept monumente istorice de categoria A, deci de interes naţional.
Proiectul este în valaore de 2.130.886,04 lei, finanţarea fiind asigurată în cadrul Programului Operaţional Regional 2014 – 2020. Acest important simbol istoric și cultural a fost, din păcate, timp de mulți ani într-o stare accentuată de degradare, însă odată cu acest demers va putea fi înscris din nou în circuitul turistic al Olteniei. În prezent, pe teritoriul județului Dolj se mai păstrează trei cule, însă nici una dintre ele nu a fost pusă până acum în valoare. Cula Cernăteştilor a fost construită de boierii Cernătești în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Având inițial două niveluri, culei i s-au adus modificări în etape ulterioare de construire, adăugându-i-se al doilea etaj, cu cursivă din lemn. Ajunsă în ruină, cula a fost restaurată la sfârșitul anilor ’60 ai secolului XX şi a fost transformată în muzeu sătesc de învățătorul Nicolae Pârvulescu.
Între anii 1967-1969, cula a trecut în patrimoniul statului ca bun abandonat ajuns într-o stare de ruină, fiind restaurată de organele locale și adusă la înfățișarea ei originală. În anul 1972 a primit funcțiunea de muzeu, destinația ei fiind aceea de a găzdui mărturii ale trecutului din acel loc. În prezent, cula se află într-o stare avansată de degradare din cauza faptului că nu au avut loc nici un fel de lucrări de întreținere și reparații din anul 1969. Supravegherea permanentă a culei datorită faptului că aceasta a primit funcțiunea de muzeu a împiedicat dispariția unor părți sau elemente de construcție care ar fi făcut foarte dificilă restaurarea monumentului istoric. Deși aflată într-o stare avansată de degradare, Cula Cernăteștilor este vizitată și cunoscută publicului larg și specializat, datorită mass-media și preocupării sectorului nonguvernamental și specialiștilor din domeniile arhitectură, istorie, cultură pentru acest tip de monumente.
Până în prezent, doar culele din judeţul Dolj au fost incluse în astfel de proiecte de reabilitare, derultate de autorităţile locale şi judeţene. În alte zone, imobilele aparţin unor persoane private sau unor firme, care n-au niciun interes să le restaureze, având în vedere şi costurile unei astfel de intervenţii. În rare cazuri, clădirile au fost conservate, însă în cele mai multe situaţii culele au fost lăsate de izbelişte, multe dintre ele fiind în pericol de dispariţie.
