Alegerile prezidențiale și parlamentare au fost marcate de dosarele penale deschise pe numele politicienilor. Coincidență sau nu, procurorii au făcut jocurile pentru putere în campaniile electorale. Ultimii 20 de ani au fost marcați de lupta cu corupția chiar cu câteva zile înainte ca românii să meargă la urne. 

Nelu Tătaru a rămas fără imunitatea parlamentară, după ce a fost acuzat că a luat mită de la mai mulți pacienți. Deputatul a fost exclus de pe listele PNL, chiar în primele ore de la declanșarea scandalului. Procurorii l-au pus sub control judiciar pe senatorul Eugen Pîrvulescu, pentru instigare la cumpărare de influență, iar anchetatorii au descins în biroul președintelui Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca, după ce a anunțat că va candida la parlamentare pe lista celor de la Forța Dreptei.

Tiparul pare a se repeta la fiecare ciclu electoral și e marcat de obișnuința DNA și a altor instituții de forță de a deschide dosare penale politicienilor exact înaintea alegerilor. De multe dintre aceste dosare s-a ales, ani mai târziu, praful. În campania electorală din anul 2004, Parchetul Național Anticorupție a demarat mai multe anchete penale, dintre care câteva cu tentă vădită politică.

Pe 9 septembrie 2004, PNA a început urmărirea penală împotriva lui Victor Apostol, șef serviciu în cadrul Autorității pentru Administrarea Activelor Statului, dar și împotriva soției acestuia, Daniela Apostol, pe care i-a pus sub acuzare pentru săvârșirea de operațiuni financiare incompatibile cu funcția și folosirea unor informații nedestinate publicității. Ambii au primit, la finalizarea cercetării judecătorești, câte un an de închisoare cu suspendare, în septembrie 2007.

Un alt dosar deschis de PNA în timpul campaniei electorale din 2004 a fost anunțat când procurorii au început urmărirea penală față de senatorul Vasile Duță pentru trafic de influență. Parlamentarul ar fi pretins și primit de la un cetățean german o mașină de lux, în valoare de 40.000 de euro, promițându-i că va interveni la Ministerul Muncii, pentru aprobarea unor contingente de muncitori pentru contractele de lucrări ale unor firme românești încheiate cu firme din Germania. La data de 6 mai 2010, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat pe Vasile Duță la 5 ani de închisoare cu executare.

În 2009, la conducerea DNA se afla Daniel Morar, iar în timpul campaniei electorale prezidențiale, procurorii au găsit de cuviință să îl trimită în judecată pe fostul premier și președinte PSD, Adrian Năstase în dosarul „Mătușa Tamara”. Năstase era acuzat de dare de mită. Dosarul mai fusese trimis o dată în judecată, în anul 2007, însă, în anul 2008, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să-l retrimită la DNA.

Cea mai intensă campanie electorală, din punctul de vedere al dosarelor penale, al reținerilor, al arestărilor și al trimiterilor în judecată făcute de DNA, a fost sub mandatul Laurei Codruța Kovesi. Lupta dintre Klaus Iohannis și Victor Ponta a fost umbrită de festivalul cătușelor.

Primul dosar greu debutează la începutul lunii septembrie 2014. DNA a început urmărirea penală împotriva deputatului PSD Viorel Hrebenciuc, în calitatea de membru în Consiliul Executiv Național al PSD. Este vorba despre dosarul „Giga TV – CNA”. În același dosar, a fost pus sub acuzare și Gheorghe Ștefan, zis „Pinalti”, primarul în funcție, la acel moment, al municipiului Piatra Neamț, patronul postului Giga TV.

La data de 26 septembrie 2014, Laura Codruța Kovesi a cerut procurorului general al României să solicite Parlamentului încuviințarea punerii sub urmărire penală față de 9 miniștri, în dosarul „Microsoft”. Erau vizați Ecaterina Andronescu, Valerian Vreme, Șerban Mihăilescu, Dan Nica, Adriana Țicău, Gabriel Sandu, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu și Mihai Tănăsescu.

În cea de-a doua lună a campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 2014, lucrurile au continuat în aceeași manieră. DNA l-a trimis în judecată pe președintele Consiliului Județean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, arestat la acel moment, pentru abuz în serviciu și conflict de interese. La data de 22 septembrie 2022, Curtea de Apel București l-a achitat pe omul politic pe motiv că „fapta nu există”.în 15 octombrie 2014, procurorii lui Kovesi au început urmărirea penală împotriva deputatului Ioan Adam, a senatorului Ilie Sârbu, socrul lui Victor Ponta, președinte PSD, premier în funcție și candidat la alegerile prezidențiale, pentru constituirea unui grup infracțional organizat, dar și a deputatului Viorel Hrebenciuc, pentru aceeași infracțiune. Este vorba despre unul dintre dosarele ANRP. În 23 iunie 2018, DNA a clasat cazul.

La finalul lunii octombrie 2014 a fost reținut omul de afaceri Nicolae Dumitru, zis „Niro”, într-un alt dosar „Microsoft”. Alături dr el, au mai fost reținuți Dorin Cocoș, atunci soț al Elenei Udrea, candidată PMP la alegerile prezidențiale, primarul Gheorghe Ștefan, zis „Pinalti”, și fostul ministru al Comunicațiilor, Gabriel Sandu. În aceeași zi, DNA l-a trimis în spatele gratiilor și pe deputatul Viorel Hrebenciuc.

Cinci ani mai târziu, în timpul alegerilor prezidențiale din 2019, pentru DNA s-a dovedit a fi o campanie electorală mult mai „săracă” din perspectiva acțiunilor procurorilor.

În 15 noiembrie 2019, procurorii i-au trimis în judecată pe fostul ministru al Finanțelor, Sebastian Vlădescu, pentru luare de mită și trafic de influență, pe Ionuț Costea, pentru trafic de influență și complicitate la mită. În 5 mai 2023, Curtea de Apel București l-a condamnat pe Vlădescu la 7 ani și 4 luni de închisoare, iar pe Ionuț Costea la 6 ani de închisoare, ambii cu executare.

Articolul precedentVREMEA 16 OCTOMBRIE. RĂCIRE SEMNIFICATIVĂ
Articolul următorPERCHEZIȚII ÎN TOATĂ ȚARA, MIERCURI DIMINEAȚĂ. SUNT VIZATE GRUPĂRI DE TRAFIC DE DROGURI, TRAFIC DE PERSOANE, PORNOGRAFIE INFANTILĂ ȘI CRIMINALITATE INFORMATICĂ