Siguranța la locul de muncă pare a nu reprezenta importanță nici pentru angajatori, nici pentru angajați, dovadă stând bilanțul evenimentelor înregistrate de către inspectorii de muncă doljeni în primele nouă luni ale acestui an. Problemele apar, potrivit reprezentanților ITM Dolj, din cauza faptului că instruirea personalului, în foarte multe unități economice, continuă să fie o procedură fictivă sau despre care angajații nici măcar nu au auzit.
În primele nouă luni ale acestui an au fost comunicate ITM-ului Dolj, nu mai puțin de 213 evenimente, dintre care 20 mortale. Potrivit reprezentanților instituției, în cazul angajaților care și-au pierdut viața la locul de muncă, cercetarea nu a fost finalizată până în luna septembrie, când a fost întocmit raportul de activitate al instituției.
Comparativ cu perioadele similare din anii trecuți, a crescut numărul accidentele de muncă din județul Dolj.
„Față de perioada similară din anii anteriori s-a înregistrat o creștere a numărului evenimentelor comunicate de angajatori (156 în primele 9 luni din 2017 și 173 în primele 9 luni din 2016). Controalele efectuate în domeniul relaţiilor de muncă au fost mediatizate, în speranţa unui efect educaţional asupra angajatorilor, dar mai ales a angajaţilor, în probleme de legislaţia muncii”, se arată în raportul ITM Dolj.
În ceea ce privește deficiențele frecvent depistate în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, problemele sunt aceleași de ani de zile, echipamentul de muncă sau instruirea personalului fiind două dintre lipsuri.
„Activitatea de securitate şi sănătate în muncă nu este organizată la nivelul angajatorului; lucrătorii sunt neinstruiţi sau sunt instruiţi necorespunzător; lucrătorii nu sunt dotaţi sau nu poartă echipamentul de protecţie din dotare conform riscurilor de accidentare în activitatea desfăşurată; nu este efectuat controlul medical la angajare şi periodic al lucrătorilor; echipamentul de muncă cu stare tehnică necorespunzătoare sau cu improvizaţii; instalaţii electrice pentru care nu există buletine de verificare a continuităţii la prizele de împământare şi a rezistenţei de dispersie a prizelor de împământare; dotări sanitare necorespunzătoare, executarea de lucrări la înălţime cu schele necorespunzătoare, acestea sunt deficiențele constatate”, se mai arată în raport.
